Există un fir care leagă tot ce am făcut, tot ce facem și tot ce vom face. Nu e compus din cifre și nici din rapoarte, chiar dacă realizările sunt importante. Firul acesta este compus din oameni. Cei care ascultă, ajută și, cu pași mici, schimbă vieți și scriu povești care încep de la o problemă și se dezvoltă într-o relație de încredere, chiar și atunci când nu există happy-end.
Firul acesta, țesut din bunătate și timp, leagă generații, comunități și destine. El trece prin mâinile celor care oferă până la sufletele celor care primesc.
De 30 de ani, acest fir ne ține împreună.
Am creat o rețea din inimi, idei și fapte care lasă urme, și în care fiecare gest, oricât de mic, sporește acest lanț al binelui.
Am adunat oameni diferiți, dar uniți de aceeași credință, potrivit căreia binele se construiește împreună, cu răbdare, cu curaj și cu inima.
De 30 de ani, din visuri, efort și solidaritate, am făcut din acest fir o punte între nevoi și soluții, între speranță și realitate, între oamenii care nu au uitat să creadă în forța binelui.
Am scris o poveste comună despre ce înseamnă să fii om între oameni și continuăm să o scriem, cu aceeași îndârjire, pentru că binele nu trebuie lăsat să se risipească.
Platon spunea că binele este lumina care dă sens lumii, că este izvorul din care se nasc toate lucrurile care merită trăite. Într-un fel, tot ce a însemnat ASSOC în acești 30 de ani a fost o încercare de a aduce acea lumină în lumea reală. Să dăm sens acolo unde viața e în derivă.
Binele nu e o idee care plutește undeva deasupra noastră. E o alegere zilnică, iar rostul nostru este acela de a respecta viața și demnitatea.
Albert Schweitzer vorbește despre un bine care nu se predică, ci se trăiește, și atrage atenția că omenirea este ca un țesut fragil, ținut laolaltă de alegeri etice zilnice.
Nu tehnologia naște civilizația, ci calitatea lăuntrică a oamenilor dă naștere uneltelor potrivite. Fără temei moral, progresul material devine oboseală, iar “mașinăria” în care ne aflăm, fie ea instituție, sistem sau ecran, se fisurează și ne îndepărtează de noi înșine.
Schweitzer ne cheamă să păzim acest temei etic al civilizației. Să nu delegăm omenescul către sisteme, ci să-l trăim personal. Adevăratul „upgrade” nu este de soft, ci de suflet, iar asta presupune trecerea de la util la responsabil, de la viteză la sens, de la consum la grijă.
Dacă Platon ne-a învățat să privim lumina binelui, Schweitzer ne-a arătat cum să o ducem în stradă, în birou, în bucătăria socială… Între oameni
ASSOC a fost mereu o poveste despre curajul de a începe ceva nou, chiar și atunci când nu era ușor, despre a transforma ajutorul într-o legătură, iar speranța într-un drum în sensul binelui.
Firul nostru l-am trecut prin toate schimbările societății din acești 30 de ani, fără să-l lăsăm să se destrame, pentru că am înțeles din experiență că civilizația începe cu felul în care un om îl întâlnește pe alt om. Iar acea întâlnire este locul unde binele nu se stinge.
Și poate că acesta este adevăratul sens al filozofiei:
să cobori lumina din cer și s-o aprinzi în oameni.
La mulți ani, ASSOC la împlinirea a 30 de ani de fapte bune!