O delegație a UNHCR a vizitat ASSOC Baia Mare, reprezentanții Agenţiei ONU pentru Refugiaţi dorind să aibă un dialog cu specialiștii asociației, îndeosebi cu cei care se ocupă de problemele migranților.

Întâlnirea a avut loc la finele săptămânii trecute, iar membrii delegației străine au putut afla informații atât despre activitățile ASSOC cu refugiații, cât și cu persoanele cu handicap și alte grupuri vulnerabile. În Centrul de Zi pentru Tineri cu Dizabilități, experții ONU au fost de-a dreptul încântați de zgărdanele și obiectele de artizanat pe care le confecționează cei cu probleme, dar aprecieri au fost și pentru gestionarea proiectului „MigraNet – Reţea regională pentru integrarea migranţilor”, finanţat prin Programul Naţional – Fondul pentru Azil, Migraţie şi Integrare în care ASSOC a fost partener.

Oficialii UNHCR au făcut deplasarea în Baia Mare și Șomcuta Mare în perioada 12-13 iulie. Delegația i-a inclus pe Olivera Vukotic, ofiţer regional responsabil pe linie de integrare din cadrul Reprezentanţei Regionale UNHCR pentru Europa Centrală, Batyr Sapbayev, ofiţer responsabil pe linie de protecţie din cadrul Reprezentanţei UNHCR în România, și Carolina Marin, UNHCR România.

Cu acest prilej s-a discutat despre aspectele legate de asistenţa şi serviciile acordate de către ASSOC beneficiarilor de protecţie internaţională în cadrul proiectul FAMI pe linie de integrare, bune practici, precum şi eventuale dificultăţi întâmpinate.

UNHCR este prezent în Europa Centrală încă din 1990 și are un birou în Budapesta din 1989. Începând cu 2005, biroul din Budapesta a devenit Reprezentanţa Regională pentru Europa Centrală, iar România și Bulgaria au intrat în aria de responsabilități ale biroului din anul 2008. Moldova a intrat sub incidența acestui birou în 2016.

Reprezentanţa Regională pentru Europa Centrală colectează şi sintetizează statistici lunare la nivel regional dar şi naţional, de la autorităţile naţionale în domeniul refugiaţilor, din cele şapte ţări din regiune. Aceste informaţii sunt analizate pentru a identifica tendinţele precum şi schimbările cu privire la solicitările de azil, ţările de origine şi tipul de protecţie internaţională cerută şi acordată. De asemenea, analiza are în vedere şi grupurile vulnerabile, minorii neînsoţiţi precum şi victime ale traficului uman.